“E-atâta primăvară-n noi, iubite! Şi-n toţi fiorii care tremură-n natură, Şi-n zâmbetul ce-ţi flutură pe gură Se-mbrăţişează visurile noastre tăinuite…”
Dragi părinţi,
La atelierul de astăzi, după ce am poposit pe Insula Omiduţelor, am dat nas în nas cu primăvara. Un aer cald și un soare prietenos ne-au întâmpinat. Ne-am afundat picioarele în iarbă și am început să visăm la ziua de 1 Martie, când vom primi și dărui, la rândul nostru, multe mărțișoare.
Aşa că, ce ne-am gândit? Așezați în cerc, am aflat legenda mărțișorului.
"În tradiţia românilor, mărţişorul spune povestea unui tânăr viteaz care a
eliberat Soarele ce coborâse pe Pământ, sub chipul unei tinere
frumoase. Aceasta a fost răpită de un zmeu şi închisă în palatul său. De
atunci, întreaga lume şi-a pierdut speranţa, simţind lipsa Soarelui. În
acel moment, un tânăr fecior a plecat spre palatul zmeului pentru a
elibera fata. Timp de un an, a căutat lăcaşul răpitorului, iar când l-a
găsit, a purtat o luptă crâncenă cu zmeul, aceasta terminându-se cu
victoria feciorului. Soarele, fiind eliberat, s-a ridicat pe cer şi
lumea întreagă şi-a recăpătat lumina. Primăvara a revenit, dar tânărul
zăcea fără suflare. Sângele cald curgea pe zăpada de un alb pur. În
locurile în care zăpadă s-a topit, au răsărit ghiocei. De atunci,
memoria tânărului curajos este cinstită, lumea împleteşte două aţe, una
albă, alta roşie. Albul reprezintă ghiocelul, prima floare a primăverii,
puritate şi inocenţă iar roşul simbolizează dragostea pentru frumos şi
curajul tânărului care a eliberat Soarele."
Atât de impresionați am fost, că ne-am gândit să ajutăm Primăvara să vină mai repede și în București, nu doar pe insulă. Astfel, ne-am așezat la măsuțe și am început să ne creăm propriile mărțișoare pe care să le dăruim cuiva drag nouă. Foarfecele, hârtiile colorate și lipiciul ne-au fost ustensilele cele mai de folos. Cu multă imaginație, spor și voie bună am dat viaţă unor mărțișoare extrem de vesele și drăguțe. Noi ne-am distrat tare mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu